PREZENTARE

Prezentare generală

Cu mai mult de un secol în urmă, în 1894, Albert Michelson a remarcat că "cele mai importante principii ale fizicii au fost ferm stabilite", și citând un ,,eminent om de știință" (presupus a fi Lord Kelvin), ,,ce a mai rămas sunt doar detalii şi efectuarea măsurătorilor cu un număr mai mare de zecimale".
Istoria fizicii menționează că Lord Kelvin însuși, în 1900, a remarcat că "doi nori" au apărut la orizont (deplasarea luminii și radiația termică a corpurilor), însă, exista un sentiment general că acestea sunt doar simple detalii, fără consecinţe majore. Prezenta carte ia în discuție aceste ,,principii ferm stabilite" în fizică și aduce în fața  cititorului o noua perspectivă  despre ele. De mai mult de un secol, fizica suferă de mania unificării. La început a fost unificarea fenomenelor electrice și magnetice în ecuațiile lui Maxwell, care presupune că oferă o descriere completă a electromagnetismului.  Imediat lumina sa unificat cu electromagnetismul și de fapt, în prezent, lumina reprezintă o parte infimă a acestui spectru electromagnetic. Fizicienii încă visează la o mare unificare a tuturor forţelor într-o singură descriere unitară a fenomenelor fizice. Desigur, o unificare a unui grup de fenomene într-o teorie unică și simplă capabilă să descrie corect acele fenomene este un lucru util. Dar nimic nu este mai absurd decât goana după o falsă unificare....
În principiu, se acceptă existența a patru (sau trei) forțe sau intercațiuni fundamentale în natură. Două dintre ele sunt foarte familiare: . forța electromagnetică și forța gravitațională ( deși după teoria gravității generalizate a lui Einstein aceasta este doar o forță de inerție și în consecință nu o putem atribui unei interacțiuni fundamentale). Celelalte două forțe se manifestă la nivelul nucleului atomului. Ele sunt numite ,,forțe nucleare" și pot fi ,,slabe" și ,,tari ". Studii ulterioare se vor concentra pe aceste forțe nucleare și ,,existența " . În cartea de față dedicată în principal fenomenelor optice, lumina și undele electromagnetice sunt separate din nou în fenomene distincte și diferite ale fizicii. Distincție între acestea trebuie să se facă ca urmare a faptelor experimentale care indică natura diferită a acestor fenomene și nu doar de dragul de a avea ceva de a scrie. Desigur că prin lumină trebuie să înțelegem actualul  domeniu IR, VIS, UV, raze X, Raze gama, iar prin unde electromagnetice va trebui să înțelegem undele radio, micorundele și mai nou undele în domeniu terraherz. O altă distincție trebuie facută  între undele electromagnetice si curenții electrici și aceste categorii sunt din nou separate în categorii distincte ale fizicii. Ca de obicei, unele experimente eliminatorii simple sunt propuse, în scopul de a susține aceste afirmații.
Însă cele mai multe experimente eliminatorii vor fi dedicate ipotezei cuantice, pentru că fizica a apucat-o într-o direcție greșită cu ceva timp în urmă, atunci când această ipoteză a fost acceptată. De mai mult de un secol, teoreticienii au lucrat greu pentru a ,,potrivi”  ipoteza cuantica cu toate domeniile majore ale fizicii. Pentru domeniul electrodinamicii sau atomic, ca exemplu, este de neconceput ca să descrii un concept fără a lua în considerare ideea cuantelor. Pentru alte domenii, cum ar fi gravitația, se lucrează din greu, și deși se acceptă că există unele dificultăți, se speră că acestea vor fi soluționate.
Este timpul ca ipoteza cuantelor să fie reconsiderată, și pentru teoreticieni va fi un pic cam dramatic .. pentru că nu vor mai avea așa mult teren de fabulație...așa că vor trebuie să se recalifice ....
Pentru teoria propusă, ipoteza cuantică este eliminată (de fapt nici Planck nu a crezut în ea... dar asta e altă istorie ..)  și, prin urmare, structura atomică și lumina obțin o interpretare simplă și clasică.
Toate actualele interpretări ondulatorii ale luminiii cum ar fi reflexia, refracția, dispersia, difracția, interferența, polarizarea, etc capătă o nouă explicație corpusculară.